AUTOCUNOAŞTEREA

PROIECT DE EVALUARE SEMESTRIALĂ LA CULTUL CREŞTIN
AUTOCUNOAŞTEREA
„Cunoaşte-te pe tine însuţi” (Thales)

Eu nu semăn cu nimeni de pe această planetă... sunt unică... aşa cum fiecare dintr noi este... Nimeni nu ne poate spune: Ştiu eu persoanele ca tine! sau Semeni cu N persoană... fizic putem să semănăm cu M , N, O, P, etc... dar ceea ce gândim, ceea ce simţim, nimeni de pe această planetă nu mai poate simţi în acelaşi timp şi în acelaşi mod ca noi...
Auto-cunoaşterea reprezintă cunoaşterea imaginii, fizică şi comportamentală, să ştii care sunt trăsăturile pe care le ai ca om, în vederea relaţionării cu lumea exterioară şi cea interioară.Prin relaţionare interioară, prin dialog interior îţi identifici atuurile, şi slăbiciunile, precum şi acţiunile de schimbare sau îmbunătăţire a propriilor trăiri.
Pentru a ne forma o reală imagine despre noi înşine trebuie să ne desfăşurăm cea mai mare parte a activităţilor în colectivitate, să colaborăm, să comunicăm, să ascultăm, să acţionăm în grup, să-i studiem pe cei din preajma noastră, astfel încât să ne putem estima valorile.
Fiecare dintre noi avem o carte de vizită amplă care trebuie descoperită pas cu pas de ceilalţi după ce noi am finalizat amplul proces de auto-cunoaştere.Ne putem conduce bine viaţa dacă ne cunoaştem felul, puterile şi limitele gândirii proprii şi ale comportamentului nostru.
Încă din primii ani, noi, copii trebuim ajutaţi să ne privim în oglindă, să ne măsurăm, să ne analizăm, să învăţăm apoi cum să contribuim la propria formare astfel sa reuşim cu succes să ne prezentăm produsele muncii, să ne corijăm unele defecte..iar pe măsură ce formarea este aproape terminată vom reuşi tot mai bine să vorbim despre noi înşine, să fim obiectivi cu propria persoană, tranşanţi la nevoie, să apelăm la modestie atunci când este nevoie, să ne construim o imagine pozitivă în jur.
Autocunoaşterea are ca scop dezvoltarea respectului de sine.
„Fiinţa umană posedă o capacitate inerentă de auto-cunoaştere. Dar a te cunoaşte pe tine însuţi nu înseamnă doar a şti că te cheamă John, Jacob sau Henry, că eşti înalt, scund sau potrivit ca înălţime, că eşti bun sau rău, şi aşa mai departe; înseamnă să cunoşti şi misterul propriei tale existenţe, teoretic şi practic; să ştii ce eşti înăuntrul tău, de unde ai venit şi cu ce scop te-ai născut pe pământ; dacă vei trăi aici veşnic ori şederea îţi este numai de scurtă durată; din ce eşti alcătuit şi ce atribute ai; dacă te numeri printre îngeri, contemplând frumuseţile naturii lui Dumnezeu, ori faci parte dintre animalele care nu ştiu decât să mănânce, să bea şi să fie satisfăcute; ori dacă faci parte dintre demoni”.Inayat Khan Paşi pe cale
Am făcut un sondaj de opinie pe baza a două întrebări:
a.Ce importanţă are Dumnezeu în viaţa ta?
b.Cunoaşterea de sine te îndreaptă spre descoperirea unei dimensiuni religioase a vieţii tale?
Am folosit un număr de 10 respondenţi cu vârstele cuprinse între 16 şi 20 de ani de la profilul de matematică-informatică a Liceului Teoretic Ştefăneşti.La prima dintre întrebări numai 2 dintre cei întrebaţi mi-au răspuns că Dumnezeu este scopul lor final şi cel caruia le datorează totul şi restul de 8 persoane cu un zâmbet ironic că Dumnezeu este cu treaba lui acolo sus iar ei sunt încă pe pământ şi trebuie să se bucure de viaţă.Cât priveşte ce de-a doua întrebare din răspunsurile celor zece respondenţi am înţeles că Dumnezeu există în noi dintotdeauna şi cunoaşterea de sine nu are legătură cu descoperirea unei dimensiuni religiosa a vieţii lor deoarece sunt liberi într-o ţară democrată şi au dreptul de a alege între a trăi o viaţă de credinţă care pe care să o încredinţeze creatorului sau de a nu crede decât în regulile dure ale existenţei şi să practice eventual anumite ritualuri emo sau satanice.
Aceste răspunsuri pe mine m-au şocat deoarece în opinia mea Dumnezeu este Tatăl şi în mâinele Lui trebuie să ne încredinţăm existenţa. Practica bunăvoinţei plină de iubire m-a ajutat enorm. În primul rând m-a făcut să mă gândesc la alţii şi am început să-i privesc cu toleranţă. În plus, am înţeles ce important este să doreşti binele altora. Ceea ce m-a ajutat în cele din urmă să-mi temperez reacţiile a fost faptul de a-i urmări pe ceilalţi într-o atitudine de acceptare, găsind echilibrul în interiorul meu.

"Cel care cunoaşte pe alţii este bine informat; cel care se cunoaşte pe sine însuşi este înţelept." (Lao - Tse, filosof chinez, sec. VI d. Hr.)

Proiect realizat de: Dănilă Anamaria
Clasa a XI- a D

Rugăciune

Moș Nicolae, te rog să ai grijă și de prietenii mei. Sunt maturi, dar în suflet, sunt tot niște copii! Ai grijă și de ghetuțele lor !!! Fii generos, așa cum sunt și ei !!! Ai grijă si de visele lor și nu le trimite nuielușe !!! Ai grijă ca rănile din sufletele lor să se vindece !!! Să le spui că sunt oameni care îi iubesc, dar nu știu cum ...sau ...nu pot să-și exprime sentimentele!!! Ai grijă să le spui să învețe să se ierte pe ei înșiși întai și apoi să-i ierte și pe cei din jurul lor! Dă-le putere să treacă peste toate greutațile, să poată culege florile răsărite din lacrimile căzute ...ieri! Știi ce e mai greu de suportat? Singurătatea! Prietenii mei nu vor să le dăruiești case, mașini, vacanțe, călătorii. Toți își doresc un singur lucru !

BOTOŞANI
ŞTEFĂNEŞTI

Oraşul Ştefăneşti este situat in judetul Botoşani, in estul Câmpiei Jijiei Superioare, in apropiere de confluenta raului Başeu cu Prutul, pe malul lacului de acumulare Stânca-Costeşti. Localitatea Ştefăneşti a fost declarata oraş in 2004 iar in prezent are aproximativ 7200 locuitori si 4 localitati in subordine administrativa (Bădiuţi, Bobuleşti, Stânca, Ştefăneşti-Sat).
Localitatea Ştefăneşti apare mentionata documentar pentru prima data in 1435 sub numele de Gura Başeului, intr-un document emis de domnul Ştefan II. In 1476 pare deja ca si targ iar in lucrarea Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir apare ca si oppida notabiliara. In secolele 15-16 asezarea este pradata de tatari in mai multe randuri, ulterior cazand prada si atacurilor ostilor polone.
Pana in 1968 localitatea se numea Ştefăneşti-Târg. Ca recunoastere a dezvoltarii social economice in anul 2004 este ridicat la rangul de oras.




Obiective turistice(puncte tari)
Muzeul “Ştefan Luchian”
Biserica din Ştefăneşti Sat
Parcul oraşului Ştefăneşti
Râul Başeu, afluentul râului Prut
Apus de soare pe malul Lacului Stânca-Costeşti
Biserica Sfânta Maria, ctitorită de Stefan cel Mare
Primăria şi Biblioteca Orăşenească Ştefăneşti
Centrul vechi al oraşului Ştefăneşti
Cinematograful "Prutul" al oraşului Ştefăneşti
Casă bătrânească din oraşul Ştefăneşti

Aplicaţie practică:
Temă de evaluare semestrială


Organizarea spaţiului rural,
STEFĂNEŞTI


Puncte tari:
• O suprafaţă mare de paşuni şi fâneţe
• O mare suprafaţă de terenuri agricole
• Râul Prut
• Hidrocentrala Stânca-Costeşti(mare producator de energie electrică)
• Punct de trecere frontieră(vamă)
• O rezervaţie naturală care include floarea sheverichea podolica şi o mare întindere de lalele negre, protejate prin lege
• Lacul de acumulare Stânca-Costeşti
• Un drum naţional care traversează întregul oraş
• Oraşul dispune de un liceu cu o reputaţie foarte bună
• Un dispensar modern
• Un azil de bătrâni
• O Bibliotecă Oraşenească mare
• Două farmacii
• Se găsesc sediul a 2 bănci şi a CEC-ului
• Un oficiu poştal
• O piaţă agro-alimentară
• Numeroase puncte turistice:
1. Hidrocentrala Stânca-Costeşti
2. Muzeul “Ştefan Luchian”
3. Biserica “Sfânta Maria”,ctitorită de Ştefan cel Mare (dispune de un tunel până la Stânca Doamnei, situată pe frontiera dintre România şi Republica Moldova )
4. 5 biserici cu pictură originală fiecare
5. Un parc amenajat în scopul recreării şi desfăşurarea de activităţi sportive
6. Un cinematograf vechi
7. Un camin cultural(unde se desfăşoară piese de teatru, spectacole, lansări de carte)
8. Centrul vechi al oraşului format din locuinţe construite cu influenţă evreiască



Puncte slabe:
• Infrastructura de transport slab dezvoltată
• Creşterea mortalităţii în raport cu natalitatea
• Un sfert din populaţie este de etnie rromă
• Reţeaua de distribuţie a apei potabile foarte veche şi deteriorată
• Reţeaua de canalizare foarte veche şi deteriorată
• Fondul de locuinţe depăşit
• Iluminarea aproape lipseşte
• Tinerii emigrează în număr mare
• Nu mai este forţă de muncă
• Lipseşte transportul în comun
• O eronată interpretare a culturii
• Relaţiile interpersonale se bazează pe individualism
• Sunt distruse tot mai multe ecosisteme natutale
• Lipsesc gospodăriile agricole performante(fermele)
• Irigarea terenului agricol în vederea producerii de legume şi exploatarea solului fertil nu există
• Nu sunt atrase fonduri pentru agricultură, în special pentru cea privată
• Nu este o organizare şi o amenajare a terenului pentru plantaţiile pomiviticole
• Terenul agricol nu este organizat(nu este stabilită categoria
de folosinţă, organizarea terenului arabil, amenajarea păşunilor naturale şi cultivate, amplasarea şi dimensionarea drumurilor agricole)

Oportunităţi:
• Îmbunătăţirea calităţii studiilor şcolare de bază şi a relevanţei învăţământului pentru piaţa muncii, sporirea flexibilităţii în cadrul sistemelor educaţionale, crearea consiliilor locale de tineri pentru o participare efectivă şi eficientă a acestora în viaţa comunităţii
• Formarea capacităţilor tinerei generaţii de a decide între oportunităţi
• Crearea capacităţii instituţiilor comunitare, îmbunătăţirea serviciilor de bază sociale şi economice.
• Dezvoltarea turismului rural, agroturismului, ecoturismului care conduce la o dezvoltare economică durabilă a oraşului (de tip rural), datorită efectului multiplicator al acestei activităţi. Se vor resimţi influenţe pozitive asupra mediului ambiant, agriculturii, transporturilor, construcţiilor, industriilor de prelucrare şi alimentare, serviciilor din cele mai diverse domenii.
• Realizarea de operaţiuni pentru punerea în valoare a tradiţiilor şi obiceiurilor populare precum şi pentru diversificarea gamei activităţilor cu caracter cultural-educativ.
• Intensificarea comerţului cu suveniruri
• Utilizarea formării în UE pentru iniţierea de afaceri în turism
• Valorificarea terenului agricol
• Formarea de ferme
• Dezvoltarea şi exploatarea sectorului piscicol
• Atragerea de fonduri pentru dezvoltarea sectorului agricol
• Dezvoltarea relaţiilor internaţionale cu Republica Moldova
• Exploatarea Lacului Stânca-Costeşti pe timp de vara în vederea practicării de agreement
• Dezvoltarea economiei prin comerţ intern şi extern, prin
turism.

Ameninţări:
• Lipsa tinerilor duce la lipsa forţei de muncă
• Lipsa specialiştilor în domeniile care pot fi exploatate în această zonă duce la scăderea sau dispariţia domeniilor de exploatare
• Lipsa fondurilor guvernamentale pentru apa potabilă, pentru refacerea sistemului de canalizare poate duce la o scadere a interesului extern pentru această zonă
• Scăderea economiei duce la lipsa de fonduri pentru amenajarea monumentelor, a caselor, a instituţiilor publice sociale şi culturale
• Proasta infrastructură a şoselelor constituie cea mai mare ameninţate deoarece nu se poate pătrunde spre punctele turistice, spre zonele agricole; tot datorita acestui fapt scade şi interesul firmelor de transport în comunpentru această zonă
• Emigrarea prea multor tineri care se întorc cu elemente moderne, de noutate duce la dispariţia tradiţiilor şi obiceiurilor autentice
• Tot mai accentuată este criza de cadre didactice din învăţământ ce duce la o slabă şi limitată pregătire a noilor generaţii
• Mărirea numărului oamenilor de etnie rromă creşte şi posibilitatea de dispariţie a culturii şi a interesului pentru educaţie
• Lipsa de investitori datorită lipsei proectelor de atragere a acestora spre investiţie-profit datorate slabei pregatiri a celor câţiva tineri rămaşi în comunitate


Dănilă Anamaria
Clasa a XI-a “D”

Legenda bradului

Legenda bradului


Demult, tare demult, cand picioarele sfinte ale Domnului Isus mai paseau pe acest pamant, s-a iscat din senin o furtuna, cum nu se mai pomenise. Grindina era cat oul de porumbel, vantul smulgea pietrele din loc, iar cerul se intunecase ca la venirea noptii, macar ca era miez de zi. Isus Hristos si Sfantul Petre tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei paduri si au cerut adapost copacilor, care inca se ascundeau, care mai de care mai zgribuliti si mai infricosati. Mandrii stejari si fagi nu au vrut sa-i primeasca la adapostul lor, pentru ca abia isi puteau pazi frunzisul bogat de urgia cerurilor - unde sa-i mai adaposteasca si pe cei doi calatori? Merii si perii au spus ca trebuie sa-si apere fructele, salciile si plopii s-au facut ca nu-i baga in seama si au tacut. Dintre toti, doar bradul s-a invoit sa le ofere adapost. El a spus: "Fructe mandre pe care sa le apar nu am, frunzisul meu e facut din ace ascutite care nu se tem de grindina, oamenii ma ocolesc si ma socotesc nefolositor, dar daca vreti sa-mi cinstiti acoperamantul cu prezenta voastra, eu va voi primi cum voi sti mai bine si am sa invelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese." Zis si facut. Domnul Isus si Petre au fost paziti cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic.